Fertilizare in Vitro (FIV) este cea mai eficientă soluție medicală pentru cuplurile și femeile care se confruntă cu infertilitatea, oferind șansa reală de a obține o sarcină cu ajutorul tehnologiei moderne și al specialiștilor în reproducere umană asistată.

Această procedură complexă presupune: stimularea ovarelor, recoltarea ovocitelor, fertilizarea lor în laborator și transferul embrionului în uter, într-un mediu controlat și sigur.

Se estimează că peste 95% dintre cazurile de infertilitate pot fi tratate, iar FIV reprezintă una dintre cele mai avansate și eficiente metode disponibile astăzi, cu rezultate confirmate clinic și șanse crescute de succes încă de la prima încercare.

Prin îngrijire medicală personalizată și abordare integrată, Genesis Athens oferă pacienților acces la cele mai moderne tratamente de reproducere asistată, adaptate fiecărui caz în parte.

Ce este Fertilizarea In Vitro (FIV)

Fertilizarea in Vitro (FIV) este metoda de fertilizare umană asistată în care celula reproducătoare feminină este pusă în contact cu celulele reproducătoare masculine, în laborator. Fecundația apare in vitro, dar identic cum se petrece în trompele uterine (in vivo).

Procedura FIV este diferită față de inseminarea intrauterină (IUI), unde spermatozoizii activi sunt injectați în uter printr-un cateter. Acest tratament de reproducere umană asistată aduce spermatozoizii cât mai aproape de ovocit, îmbunătățind astfel șansele de fertilizare.

Când este recomandată procedura FIV

Fertilizarea in Vitro (FIV) se aplică în următoarele diagnostice:

• Infertilitate tubară: ocluzie a trompelor uterine (trompe închise), lipsa trompelor uterine
• Endometrioză
• Rezervă ovariană scăzută (puține ovocite în ovare)
• Infertilitate masculină (spermă slabă)
• Eșecul inseminărilor intrauterine anterioare
• Infertilitate de cauză necunoscută

Etapele procedurii FIV

Procedura FIV se realizează în mai multe etape: stimularea ovariană, colectarea ovocitelor, fertilizarea acestora cu materialul seminal provenit de la soț sau de la donatorul ales, urmate de transferul embrionului în uterul viitoarei mame.

Avantajul major al FIV este posibilitatea testării genetice a embrionului obținut, permițând astfel descoperirea anomaliilor înainte ca acesta să fie implantat în uter.

Cu cât femeia este mai tânără, cu atât reușita unui ciclu FIV este mai mare. Vârsta avansată a femeii scade dramatic șansa de reușită a fertilizării in vitro, din cauza epuizării ovariene, scăderii calității ovocitelor și a răspunsului mai slab la stimulare.

La Genesis Athens, avem o rată de reușită încă de la prima procedură FIV de peste 57%.

Etapa 1: Evaluarea inițială și analizele de fertilitate

Diagnosticul riguros al infertilității și planul personalizat de tratament sunt condiții de bază ale succesului oricărei fertilizări in vitro.

Prima analiză este spermograma.

Analizele femeii includ teste hormonale, ecografie transvaginală, eventual teste genetice.

Etapa 2: Stimularea ovariană controlată

După diagnostic, prima etapă a procedurii FIV este stimularea ovariană. Stimulăm ovarele, printr-o terapie medicamentoasă specifică, astfel încât acestea să matureze toate ovocitele care pot fi maturizate într-o lună. În mod normal, organismul poate maturiza un singur ovocit într-o lună. Restul ovocitelor, care își pornesc maturizarea în acea lună, se pierd. Prin stimulare ovariană, nu pierdem aceste ovocite.

Ovocitul este protejat de folicul, o mică pungă cu lichid. Foliculul se vede la ecografie. Monitorizarea numărului și a creșterii foliculilor în timpul tratamentului se realizează prin ecografie transvaginală și cu ajutorul unor teste hormonale din sânge.

Aceste analize permit stabilirea momentului propice pentru efectuarea recoltării ovocitelor.

Combinația de medicamente destinată producerii și maturizării foliculilor, așa-numitele gonadotropine sintetice, ca și dozajul acestora sau tipul de terapie, sunt adaptate și individualizate în funcție de vârsta pacientei, de reacția ovarelor acesteia, precum și de nevoile fiecărui cuplu.

Un risc în timpul tratamentului hormonal poate fi lipsa răspunsului la medicația administrată.

Lipsa răspunsului la tratament se manifestă mai ales la pacientele cu vârstă avansată și cu rezervă ovariană scăzută, fiind cuantificată prin dezvoltarea unui număr insuficient de foliculi ovarieni sau prin insuficienta maturare a acestora.

Dacă problemele nu se pot rezolva prin creșterea dozelor de tratament, se apelează la donarea de ovocite.

Cuplul trebuie să realizeze faptul că începerea tratamentului de stimulare ovariană nu garantează și recoltarea ovulelor. În cazul unor paciente, medicația poate să nu producă reacțiile așteptate, de creștere și de maturizare a foliculilor. Însă aceste aspecte vă vor fi explicate în detaliu în consultația medicală.

Etapa 3: Colectarea ovocitelor (puncția ovariană)

Colectarea ovocitelor se realizează după încheierea monitorizării maturării foliculare, prin puncție foliculară transvaginală.

Extragerea ovocitelor se realizează cu ajutorul ecografului. Este o procedură scurtă, nedureroasă, care poate fi urmărită și de către soț.

La cerere, se poate face o anestezie ușoară (sedare) sau o anestezie totală. Dacă în cazul dumneavoastră este contraindicată anestezia, extragerea ovocitelor se poate efectua și fără anestezie.

În ziua recoltării este indicat să vă prezentați la clinică împreună cu partenerul, cu cel puțin o jumătate de oră înainte de ora stabilită. Cu o seară înainte, nu trebuie să mâncați. Consumul de apă, cafea, gumă de mestecat sau bomboane va fi evitat înainte de recoltare, pentru a preveni senzațiile de vomă.

După recoltarea ovocitelor, puteți să mâncați normal. Preferabil ar fi însă să începeți cu lichide, apă sau suc de portocale, și să consumați o hrană ușoară.

După recoltarea ovocitelor, este posibil să aveți secreții vaginale de culoare maro.

S-ar putea, de asemenea, să simțiți un disconfort și o ușoară durere în regiunea abdomenului inferior, însă nu trebuie să vă îngrijorați, deoarece astfel de reacții sunt normale.

Totodată, este posibil să aveți temperatura în jur de 37,3 °C. Dacă simțiți că aveți febră, măsurați-o și anunțați medicul.

Etapa 4: Fertilizarea în laborator

Ovocitele, colectate de embriologi din lichidul folicular, sunt depozitate într-o cultură specială, în incubatoare.

Imediat după recoltarea ovocitelor, soțul trebuie să doneze materialul seminal (sperma). În cazul în care bărbatul se confruntă cu dificultăți în ceea ce privește donarea materialului seminal în momentul respectiv, se poate utiliza material seminal disponibil, donat în zilele precedente.

Materialul seminal (sperma) trebuie reînnoit (prin masturbare sau ca urmare a contactului sexual). Acesta este donat de soț la clinică sau poate fi adus de acasă, după ce în prealabil a fost recoltat într-un recipient steril.

Există două metode de fertilizare in vitro care se efectuează în laborator:

Fertilizarea In Vitro (FIV clasică)

Prima metodă este una simplă. Ovocitul este pus în contact cu un număr mare de spermatozoizi, iar unul dintre aceștia va penetra zona pellucidă (de protecție) a ovocitului și îl va fertiliza.

La câteva ore după extragerea ovocitelor și după ce sperma a fost supusă unui tratament pentru îndepărtarea lichidului de prostată și au fost selectați spermatozoizii cu motilitate bună, aceștia, împreună cu ovocitele, sunt amplasați în lichidul de cultură (FIV clasic).

ICSI

Cea de-a doua metodă, ICSI (injectarea intracitoplasmatică a spermatozoidului), se aplică în cazurile de infertilitate masculină (oligospermie).

Dacă există probleme cu privire la numărul sau la mobilitatea spermatozoizilor, inseminarea se poate realiza cu ajutorul unor tehnici speciale.

În prezent este utilizată pe scară largă injectarea intracitoplasmatică a spermei în ovocite, cunoscută drept tehnica ICSI, permisă de evoluția științei și de progresul tehnologic.

Această tehnică permite utilizarea materialului seminal de la soț, chiar și în cazurile grave de infertilitate masculină, generate de numărul insuficient de spermatozoizi, de motilitatea redusă a materialului seminal sau de deficitul complet de spermatozoizi din spermă (azoospermie).

În trecut, singura soluție a cuplurilor în care bărbații aveau astfel de probleme de infertilitate era utilizarea materialului seminal provenit de la un donator.

De asemenea, prin tehnica ICSI pot fi rezolvate acele cazuri în care există spermatozoizi suficienți din punct de vedere cantitativ, dar care, din motive necunoscute, nu pot fi fertilizați prin metoda clasică de fertilizare in vitro.

În cazul bărbaților care suferă de azoospermie totală (lipsa spermatozoizilor în spermă), există posibilitatea de a recolta spermatozoizi din epididim (PESA) sau din testicul (TESA), cu ajutorul unui ac fin și sub anestezie locală.

Injectarea intracitoplasmatică a spermei reprezintă, în fapt, o intervenție chirurgicală microscopică în ovocit. Cu ajutorul unui microscop foarte puternic, este capturat cu micro-pipeta un spermatozoid. Este introdus apoi în ovocit, efectuându-se un orificiu în membrana exterioară de protecție a ovulului, mai precis în zona lui transparentă, pellucida. Această membrană protejează ovocitul și embrionul nou format, în primele lui zile de viață.

De obicei, după 2–3 zile de la transferul embrionar, pellucida se dizolvă, iar embrionul lăsat liber poate fi implantat în endometru (în uter).

Atunci când membrana exterioară este dură sau foarte tare, embrionul nu se poate elibera ușor. În acest caz, cu puțin înainte de transferul embrionar, cu ajutorul laserului și la microscop se efectuează o deschidere artificială a pellucidei (ecloziunea asistată). Metoda este una micro-invazivă, iar necesitatea aplicării ei apare de cele mai multe ori la femeile cu vârste de peste 40 de ani. Ecloziunea asistată ajută la implantarea eficientă a embrionului în uter și mărește șansele de succes ale fertilizării.

Controlul fertilizării

În 16–20 de ore de la efectuarea procedurilor FIV, se realizează controlul fertilizării. Dacă fertilizarea a reușit, la microscop pot fi observați doi pronuclei (două forme rotunde) în interiorul ovulului.

Departamentul de embriologie vă comunică numărul de ovocite fertilizate, precum și ziua și ora la care se va putea face transferul de embrioni. Embrionii sunt ținuți în cultură până ajung la stadiile de morulă sau de blastocist, ceea ce mărește semnificativ șansele obținerii unei sarcini. Nu toți embrionii formați ajung însă în aceste stadii, ci numai cei mai sănătoși dintre ei, mai precis circa 4 embrioni din 10, realizându-se astfel o selecție naturală a embrionilor viguroși.

Etapa 5: Cultura embrionară și transferul embrionar

Embrionii de ziua 3

În această etapă, celulele din interiorul embrionilor se divid, dar nu cresc în dimensiune, având-o pe cea a unui ovul nefertilizat. În ziua 3, embriologul folosește un microscop de mare putere pentru a vedea morfologia (structura) embrionului. Este interesat în principal de numărul de celule din embrion și de aspectul acestora.

Un embrion care se divide bine ar trebui să aibă în mod ideal între 6 și 10 celule în ziua 3. La 8 este cel mai bine!

Embrionii din ziua 3 sunt notați de la 1 la 4 (sau 5), în funcție de protocolul de laborator, 1 fiind cel mai înalt grad.

Embrionii de ziua 5

În ziua 5, embrionul are ~80 de celule și se numește blastocist. În această etapă, embriologul are mai multe informații despre embrionii care au reușit să treacă de ziua 3 (uneori se opresc din evoluție).

Clasificarea blastocistului este complexă și se face, în funcție de parametrii pe care îi are în vedere embriologul, pe note de la 1 la 6 și pe litere (A, B sau C), unde A înseamnă cea mai bună calitate.

Ce este important de reținut este faptul că notele obținute de blastociști și gradele în care se clasifică aceștia se pot schimba.

Notele mari nu garantează reușita.

Studiile arată că embrionii care primesc note mai mari au ca rezultat rate de sarcină mai bune și mai mulți născuți vii, iar cei cu un grad mai scăzut – rate de sarcină mai scăzute și mai puțini născuți vii, dar nu în toate situațiile!

Concluzia este că, doar pe baza acestor note, este greu de preconizat dacă va fi un succes sau un eșec. Și că în niciun caz nu trebuie să vă pierdeți speranța!

În ceea ce privește numărul de embrioni transferați, acesta va fi stabilit după o discuție prealabilă a cuplului cu medicul și cu specialiștii embriologi, ținându-se cont de istoricul cuplului, de vârsta femeii, de numărul încercărilor la care a fost supus cuplul pentru obținerea unei sarcini, precum și de riscul apariției unei sarcini multiple.

Întrucât o sarcină multiplă antrenează atât complicații ginecologice și perinatale (avortul spontan sau prematuritatea), cât și costuri emoționale și economice importante pentru cuplul în cauză, este de dorit să fie transferați cât mai puțini embrioni, fără a se diminua probabilitatea de succes a metodei.

În cazul în care există un număr mai mare de embrioni rezultați, aceștia pot fi păstrați prin congelare (crioconservare), pentru a fi utilizați în viitor de către cuplu. Beneficiul crioconservării este unul triplu: medical, psihologic și economic. Se evită astfel o nouă stimulare ovariană cu medicamente, o nouă recoltare de ovocite și un alt ciclu de Fertilizare in Vitro.

Embrionii pot fi crioconservați chiar în stadiul de blastocist. După decongelare, procentul de supraviețuire a embrionilor este de aproximativ 80%. Cercetările au demonstrat că sarcinile provenite din embrioni crioconservați nu diferă de cele efectuate cu embrioni proaspeți, obținuți imediat după puncție și fertilizare.

Transferul embrionar (embriotransferul)

După fertilizare, embrionul obținut este transferat în uter, fiind amplasat la baza acestuia. Embriotransferul este un proces complet nedureros, care nu necesită nicio formă de anestezie și este efectuat cu un aparat special (cateter).

Transferul embrionilor poate fi realizat în zilele 2–3 (stadiul de morulă) sau în zilele 5–6 (stadiul de blastocist), în funcție de calitatea lor și de aprecierea medicului.

Permis și interzis după embriotransfer

Imediat după încheierea etapei de transfer embrionar este nevoie de o perioadă de repaus.

Sunt cazuri în care unele dintre paciente resimt câteva crampe și o ușoară sângerare.

De regulă, recomandările pentru femeile ce tocmai au încheiat etapele de fertilizare in vitro sunt de a evita efortul fizic intens pentru 2–3 zile de la realizarea transferului embrionar. Nu s-a demonstrat dacă odihna strictă, pentru o perioadă îndelungată de timp, ajută la implantarea embrionului în uter (acesta trebuie „să se agațe” de interiorul uterin), însă recomandăm acest repaus după transferul embrionar mai ales din motive psihologice.

În următoarele două săptămâni pot fi reluate activitățile importante, dar cu moderație.

Aceasta înseamnă că este mai prudent să se evite modul de viață foarte activ, cum ar fi exercițiile fizice la sală, alergarea, înotul sau alte sporturi active, dar și munca grea, ridicarea de greutăți. De asemenea, se recomandă un plus de atenție la regimul alimentar pentru a evita constipațiile sau indigestia.

În loc de baie fierbinte se recomandă dușurile calde, evitarea tampoanelor igienice interne, a consumului de alcool și a fumatului, dar și administrarea unor medicamente fără a fi consultat medicul specialist.

Nu există nicio contraindicație în privința poziției de somn a viitoarei mămici; important este ca aceasta să aibă un somn odihnitor, indiferent dacă doarme pe o parte, pe spate sau pe burtă.

Stresul psiho-emoțional este un alt factor de care este bine să țină seama fiecare femeie care așteaptă rezultatele după un transfer de embrioni. Nu este deloc simplu, dar poate fi depășit mai ușor dacă sunt reluate activitățile din viața de zi cu zi, fie că înseamnă întoarcerea la locul de muncă, întâlnirile cu familia ori prietenii.

Nu în ultimul rând, se recomandă un plus de atenție pentru a evita o boală infecțioasă, inclusiv o răceală.

Etapa 6: Testul beta-hCG și confirmarea sarcinii

La 12–15 zile de la embriotransfer se face testul de sânge Beta-hCG (gonadotropina corionică umană), care arată dacă fertilizarea in vitro a avut sau nu succes.

Este o perioadă în care incertitudinile, îndoielile, nerăbdarea de a afla rezultatul, dar și neliniștea sunt greu de suportat de către orice femeie care tocmai a încheiat o procedură FIV.

Nivelul acestui hormon din sângele femeii se verifică prin testul de sarcină. Dacă testul este pozitiv (peste 10 unități), atunci se va efectua după 2–3 zile o nouă analiză de sânge, pentru a vedea dacă s-a mărit cantitatea de hormon.

Odată cu efectuarea acestor analize de sânge, se verifică și nivelurile estradiolului și progesteronului, doi hormoni buni indicatori ai existenței unei sarcini. Dacă totul se desfășoară normal, după patru săptămâni de la transferul embrionar se va efectua o ecografie vaginală.

Prima ecografie are rolul de a confirma sarcina și de a exclude:

• o sarcină ectopică (apare atunci când ovocitul fertilizat este implantat în exteriorul uterului)
• o sarcină molară (reprezintă o anomalie la nivelul placentei, cauzată de o problemă apărută în timpul fertilizării)
• o sarcină cu ou clar (sau sarcină fără embrion – are loc atunci când ovocitul fecundat se prinde de uter, dar embrionul nu se dezvoltă), dar și de a diagnostica o sarcină multiplă

Treptat, apar și primele semne pozitive ale unei sarcini: ușoară stare de rău general, greață, slăbiciune. Sânii se umflă treptat, iar halourile din jurul sfârcurilor se pot închide la culoare.

Sarcina obținută prin fertilizare in vitro decurge ca o sarcină obținută natural. Ca și în cazurile unor sarcini spontane, există riscul de a apărea complicații (diabet gestațional, placenta praevia sau preeclampsie), în special dacă vârsta pacientelor depășește 40 de ani sau au sarcini multiple.

În prezent, rata de succes a fertilizărilor in vitro este din ce în ce mai mare și readuce speranța în sufletele și viețile cuplurilor diagnosticate cu infertilitate.

Dacă testul de sarcină este negativ, atunci va trebui să vă faceți o programare la medic, cu scopul de a afla motivele nereușitei și de a discuta despre perspectivele de viitor.

Șanse de succes în Fertilizarea In Vitro

La Genesis Athens, avem o rată de reușită încă de la prima procedură FIV de peste 57%. Datorită avansului tehnologic, avem una dintre cele mai mari rate de reușită din Europa.

În România, rata de succes a unei proceduri FIV este de 35–40%.

Ce influențează rata de reușită FIV

• Vârsta pacientei
• Calitatea ovocitelor și a spermatozoizilor
• Calitatea laboratorului
• Suport hormonal și nutrițional
• Diagnosticul genetic preimplantațional (PGT-A)

„Meritați să fiți ascultată, văzută, tratată cu respect și susținută pe tot parcursul vieții.”

Andreas Vythoulkas

Specialty Placeholder

Costurile procedurii FIV

Costurile procedurii se împart în:

• Costuri evaluare inițială
• Costuri medicație de stimulare
• Costuri procedura FIV propriu-zisă
• Costuri transfer embrionar

Sprijinul financiar acordat prin Programul FIV 2025 este în valoare de 15.000 lei, sub forma a două vouchere digitale:

• 5.000 lei pentru achiziționarea tratamentului medicamentos (costuri medicație de stimulare);
• 10.000 lei pentru procedura de fertilizare in vitro (costuri procedura FIV propriu-zisă).

Perioada de valabilitate a voucherelor este de 12 luni de la data emiterii acestora.

Riscuri și recomandări medicale

Lipsa răspunsului la medicația administrată

Lipsa răspunsului la tratamentul hormonal se manifestă mai ales la pacientele cu vârstă avansată și cu rezervă ovariană scăzută, fiind cuantificată prin dezvoltarea unui număr insuficient de foliculi ovarieni sau prin insuficienta maturare a acestora.

Cuplul trebuie să realizeze faptul că începerea tratamentului de stimulare ovariană nu garantează și recoltarea ovulelor. În cazul unor paciente, medicația poate să nu producă reacțiile așteptate, de creștere și de maturizare a foliculilor.

Însă aceste aspecte vă vor fi explicate în detaliu în cadrul unei consultații medicale.

Dacă problemele nu pot fi rezolvate prin creșterea dozelor de tratament, se apelează la donarea de ovocite.

Sindromul de hiperstimulare ovariană

Este o complicație severă a stimulării ovariene, întâlnită cu o frecvență mică (3–5%) la persoanele tinere și la cele cu ovare micropolichistice. Ovarele cresc în volum și se dezvoltă peste 20–25 de foliculi ovarieni.

Simptomele specifice sunt dureri abdominale, greață, vărsături, tulburări de respirație, tulburări în funcția ficatului și a rinichilor. Cazurile grave sunt spitalizate.

Sarcina multiplă

Circa 25–30% din sarcinile obținute prin FIV sunt gemelare, iar ~5% sunt sarcini cu tripleți. Cazurile de sarcini ectopice sau de implantare a embrionului în afara uterului sunt foarte rare.

Fiecare caz e monitorizat atent medical, astfel încât să reducem toate riscurile posibile.

Eșec embrionar

• O cauză frecventă o reprezintă endometrul subțire, care nu facilitează implantarea embrionului, dar și prezența chisturilor endometriozice.
• O altă cauză importantă a eșecului unui FIV o reprezintă embrionii de slabă calitate. Mai ales dacă pacienta are o vârstă mai mare de 35 de ani, se recomandă testele genetice preimplantare.
• Probleme ale uterului, cum sunt polipii endometriali, fibroamele, sinechiile uterine (cicatrici sau aderențe în interiorul cavității uterine), sunt o altă cauză des întâlnită în eșecul unei fertilizări.
• Un capitol important în cauzele eșecului unui FIV îl constituie trombofilia, tulburarea de coagulare care face ca implantarea embrionului să nu aibă loc, fie să se implanteze dar pentru o scurtă perioadă, urmând avortul. Diagnosticată corect, trombofilia se tratează, crescând șansele de reușită ale fertilizării in vitro.
• Infecții virale sau bacteriene fără simptome pot scădea șansele de reușită în implantarea embrionilor.
• Afecțiuni autoimune: organismul produce anticorpi care „atacă” embrionul, împiedicând fixarea acestuia.
• Deficitul de vitamina D.
• Nivelul prea scăzut de progesteron.

La Genesis Athens, fiecare caz este monitorizat atent medical, astfel încât să reducem toate riscurile posibile.

Pregătirea pentru FIV: Cum poți crește șansele de succes

Șansele de succes pot fi crescute înainte de procedura FIV astfel:

• Optimizarea greutății și alimentației
• Renunțarea la fumat / alcool
• Controlul stresului și suplimente recomandate de medic
• Evaluare medicală completă a ambilor parteneri

Întrebări Frecvente

Ce este fertilizarea in vitro și cui se adresează?
Fertilizarea in vitro (FIV) este metoda de fertilizare umană asistată în care celula reproducătoare feminină este pusă în contact cu celulele reproducătoare masculine, în laborator. Fecundația apare in vitro, dar identic cum se petrece în trompele uterine (in vivo).

Câte ovocite se colectează într-un ciclu FIV?
În funcție de vârsta femeii, într-un ciclu de fertilizare in vitro (FIV) optim, se colectează 8–15 ovocite.

În câte zile se face transferul embrionar?
Transferul embrionar se face, cel mai frecvent, în ziua 3 sau ziua 5.

Ce medicamente sunt folosite pentru stimulare ovariană?
Medicamentele sunt gonadotropine sintetice.

Care sunt șansele reale de succes la FIV?
La Genesis Athens, Centrul de excelență în Tratarea Infertilității, avem o rată de reușită încă de la prima procedură FIV de peste 57%.

Cât durează un ciclu complet de FIV?
Durata necesară pentru un tratament complet de fertilizare in vitro (FIV) variază între 4–6 săptămâni.

Este procedura dureroasă?
Nu. La extragerea ovocitelor din ovar, se poate opta însă pentru sedare.

Ce se întâmplă cu embrionii rămași?
Embrionii rămași după procedura de fertilizare in vitro (FIV) pot fi congelați pentru utilizare viitoare, unii putând fi folosiți pentru alte transferuri de embrioni în viitor.

Beneficiul crioconservării este unul triplu – medical, psihologic și economic. Se evită astfel o nouă stimulare ovariană, o nouă recoltare de ovocite și un alt ciclu de FIV.

Embrionii pot fi crioconservați chiar în stadiul de blastocist. După decongelare, procentul de supraviețuire a embrionilor este de aproximativ 80%. Cercetările au demonstrat că sarcinile provenite din embrioni crioconservați nu diferă de cele efectuate cu embrioni proaspeți, obținuți imediat după puncție și fertilizare.

Dar, la decizia familiei, conform reglementărilor legale, embrionii rămași pot fi, de asemenea, eliminați.

De ce să alegi Genesis Athens pentru Fertilizare In Vitro

La Genesis Athens, Centrul de excelență în Tratarea Infertilității, avem o rată de reușită încă de la prima procedură FIV de peste 57%.

Genesis Athens este cel mai mare centru pentru tratamentul infertilității din România.

• Avem laborator propriu de embriologie, echipamente de ultimă generație.
• Echipa medicală este certificată ESHRE.
• Abordăm personalizat fiecare cuplu.
• Oferim suport complet post-procedură.

Contactați un specialist

Discutați cu un specialist despre
Fertilizare in Vitro (FIV)

Dacă aveți întrebări legate de Fertilizare in Vitro (FIV) sau vă îngrijorează fertilitatea dumneavoastră, echipa noastră de asistență pentru pacienți este aici pentru a vă oferi sprijinul și îndrumarea de care aveți nevoie.

Discutați acum cu un specialist