fbpx
logogenesis

"Succesele noastre continue in domeniul feritilizarii in vitro, reprezinta dovada credintei, dragostei si a grijii noastre pentru om, pentru viata insasi si pentru familie."

smartphone_icon2Pentru programari, sunati zilnic intre 09:00-17:00 Tel: 021-9676, 0729-940.799

CAUTA

Cancer mamar

Cancer mamar (sân): Simptome, diagnostic, tratament, prevenție, urmărire       

Cancerul de sân (cancer mamar) tratat la Spitalul Genesis Athens din București împreună cu Prof. Dr. med. Jörg B. Engel după ultimele standarde germane.

Cancerul mamar este cel mai frecvent tip de cancer la femei. Această afecțiune afectează milioane de femei din întreaga lume și poate avea un impact devastator asupra vieții lor. În zilele noastre, una din 8-10 femei va suferi de aceasta boala, iar aproximativ 25% din cazuri sunt dobândite genetic. În jur de 5-10% din cazuri apar datorită unei mutații a uneia dintre genele cu risc ridicat, cum ar fi, BRCA1, BRCA2 sau PALB2. Dar știai că, deși rar, și bărbații pot fi afectați de această boală?

În cancerul de sân, celulele mamare anormale cresc necontrolat și formează tumori, lipsa intervenției medicale făcând ca acestea să se răspândească la ganglionii limfatici din apropiere sau la alte organe (să metastazeze), ceea ce poate fi fatal.

Cel mai incipient stadiu de cancer de sân este reprezentat de boala non-invazivă (stadiul 0), care este limitată la ductele sau lobulii din sân și care nu s-a răspândit în țesutul sănătos al sânului, fază a bolii cunoscută sub denumirea de carcinom in situ. Cancerul de sân invaziv este răspândit în afara ductelor sau lobulilor, în țesuturile sănătoase sau chiar în afara sânului, în ganglionii limfatici sau organe aflate la distanță (stadiile I-IV).

Toate campaniile de informare și conștientizare pentru cancerul de sân desfășurate în ultimii ani în lume, dar și finanțarea cercetărilor în acest domeniu, au contribuit major la obținerea progreselor în diagnosticarea și tratamentul cumplitei și devastatoarei boli. Ratele de supraviețuire au crescut, iar numărul deceselor asociate cu această boală este într-o scădere constantă, în mare parte datorită unor factori precum depistarea precoce, abordarea personalizată a tratamentului și o mai bună înțelegere a bolii.

Principalul obiectiv al celui mai înalt for, Organizația Mondială a Sănătății, este acela de a reduce mortalitatea globală prin cancer de sân cu 2,5% pe an, așa încât până în 2040 să fie evitate 2,5 milioane de decese prin cancer de sân.

Există mai mulți factori de risc care pot contribui la dezvoltarea cancerului mamar. Printre aceștia se numără înaintarea în vârstă, istoricul familial și mutațiile genetice. Este important să înțelegem că screening-ul regulat poate juca un rol crucial în detectarea precoce a bolii, ceea ce crește șansele de succes în tratament.

Tratamentul pentru cancerul mamar variază în funcție de stadiul și caracteristicile tumorii. De la intervenții chirurgicale până la chimioterapie și radioterapie, există o gamă largă de opțiuni disponibile pentru pacienți. Totuși, prognosticul depinde de multe aspecte precum stadiul bolii și tipul de cancer mamar.

În acest articol, vom explora mai detaliat despre cancerul mamar: simptomele sale specifice, factorii de risc asociati si metodele moderne utilizate pentru diagnostic si tratament. Hai să descoperim împreună informații valoroase despre această boală și cum putem să ne protejăm sănătatea.

Semne și simptome ale cancerului mamar

Depistarea unui nodul sau a unei umflături în sân

Unul dintre cele mai frecvente semne ale cancerului mamar este apariția unui nodul sau a unei umflături în sân. Aceasta poate fi observată prin simpla palpare a sânului, fie în timpul autoexaminării lunare, fie în timpul unui examen medical de rutină. Nodulii pot fi dureroși sau nedureroși și pot varia ca dimensiune. Este important să menționăm că nu toți nodulii sunt canceroși, dar este esențial să consulți un medic pentru evaluarea corectă și pentru excluderea posibilității de cancer mamar.

Modificări ale formei sau dimensiunii sânului

Cancerul mamar poate provoca modificări vizibile ale formei sau dimensiunii sânului afectat. Aceste modificări pot include asimetria între cei doi sâni, schimbarea poziției sfarcurilor sau retragerea lor, precum și apariția unei zone îngroșate sau adâncite pe suprafața pielii. Este important să fii atenta la astfel de schimbări și să consulți imediat un medic dacă observi orice modificare neobișnuită la nivelul sânilor.

Durere sau sensibilitate la nivelul sânului sau zonei axilare

Durerea sau sensibilitatea la nivelul sânului poate fi un alt semn al cancerului mamar. Aceasta poate fi resimțită într-un singur sân sau în ambii sâni și poate varia ca intensitate. De asemenea, durerea poate iradia către zona axilară sau spre umăr. Este important să menționăm că durerea la nivelul sânilor nu este întotdeauna asociată cu cancerul mamar, dar este recomandat să consulți un medic pentru evaluare și diagnostic.

Secreții/Scurgeri mamare neobișnuite, cum ar fi sângele sau lichidul clar

Uneori, cancerul mamar poate determina apariția secrețiilor sau scurgerilor neobișnuite la nivelul sfarcurilor. Acestea pot include sângele (hemoragie) sau lichidul clar (serosanguinolent).

Cancer mamar: Diagnosticul și identificarea unui nodul mamar

Examinarea fizică a sânilor și a ganglionilor limfatici axilari

Diagnosticarea cancerului mamar începe de obicei cu o examinare fizică a sânilor și a ganglionilor limfatici axilari. Aceasta este o metodă simplă, non-invazivă, prin care medicul examinează atent sânii pentru a detecta orice anomalie sau modificare. În timpul acestei examinări, medicul poate palpa zonele suspecte sau nodulii mamari. De asemenea, se verifică prezența umflăturilor sau schimbărilor în dimensiunea sau forma sânilor.

Mamografie pentru detectarea leziunilor invizibile cu ochiul liber

Mamografia este una dintre cele mai utilizate metode de diagnostic pentru cancerul mamar. Această procedură implică realizarea unei radiografii speciale la nivelul sânilor, care poate ajuta la detectarea leziunilor invizibile cu ochiul liber. Imaginile obținute prin mamografie pot oferi informații detaliate despre structura țesutului mamar și pot evidenția eventualele tumori sau alte anomalii.

Deși mamografia poate fi inconfortabilă și uneori dureroasă, această investigație este extrem de importantă în depistarea precoce a cancerului mamar. Este recomandată femeilor începând cu vârsta de 40 de ani să efectueze o mamografie anuală, sau chiar mai devreme în cazul în care există factori de risc crescut.

Ecografie pentru evaluarea naturii unui nodul mamar identificat la palpare

Ecografie sân imediat înainte de operația cancerului de sân (cancer mamar)

Dacă medicul detectează un nodul mamar în timpul examinării fizice, poate recomanda efectuarea unei ecografii. Această investigație utilizează ultrasunetele pentru a evalua natura și caracteristicile nodulului mamar identificat la palpare. Ecografia poate oferi informații suplimentare despre dimensiunea, forma și structura nodulului, precum și despre prezența altor leziuni asociate.

Ecografia este o metodă non-invazivă și nedureroasă, care nu utilizează radiații.

RMN sâni în cazurile neclare

Inspecția, palparea, mamografia, ecografia de sân sunt de mare ajutor, dar în cazuri speciale (modificări neclare, răspândire tumorală locoregională neclară, densitate mare a sânilor, risc familial ridicat), RMN-ul devine obligatoriu. 

Diagnosticul cancerului de sân: detalii speciale

Mamografia și ecografiile de sân se completează reciproc. Descrierea leziunilor trebuie făcută conform clasificării BI-RADS (Breast Imaging Reporting and Data System). O tumora mamară BI-RADS III necesită un control în ≤ 6 luni. Dacă se suspectează cancerul de sân (BI-RADS IV și V), trebuie efectuată o clarificare a diagnosticului prin biopsie care va fi analizată la microscop de către medicii de anatomie patologica. Dacă un cancer nu poate fi exclus prin biopsie țintită, leziunea trebuie excizată (îndepărtată chirurgical) în întregime. În cazul unei leziuni care nu se poate palpa, aceasta trebuie marcată înainte de operație. Pentru siguranță după excizia completă a focarelor de microcalcificare trebuie efectuată o radiografie în timpul operației sau examen extemporaneu la microscop de către medicii de anatomie patologica. 

Stadializare cancer mamar 

Stabilirea stadiului bolii include CT torace/abdomen/pelvis, scintigrafie osoasă dacă stadiul este T3 (tumora peste 5 cm) sau N+ (ganglioni limfatici suspecți) sau dacă există simptome la nivelul oaselor. Dacă rezultatele sunt neclare, se va realiza un RMN suplimentar în zonele afectate. În stadiul T1-2 (tumora pana în 5 cm) N0 (fără ganglioni limfatici suspecti) și fără simptome, stadializarea prin instrumentele de mai sus nu este necesară din cauza riscului scăzut de metastaze. 

Indicații pentru testare genetica în cancerul de sân

Prof. Dr. med. Jörg Engel oferă sfaturi utile la consultații pentru cancer de sân (cancer mamar) în Spitalul Genesis Athens din București
  • cancer mamar triplu negativ depistat pana în vârsta de 51 ani
  • cancer de ovar depistat sub varsta de 80 de ani
  • 3 cazuri de cancer de sân pe linie maternă din care unul apărut înainte de vârsta de 51 ani.
  • cancer mamar și cancer ovarian la aceasi persoana sau pe linie maternă
  • cancer mamar depistat pana în varsta de 36 ani, sau cancer mamar bilateral, prima tumora apărută pana în vârsta de 51 ani.
  • cancer mamar la bărbat
  • cancer mamar si tumoră din următorul spectru la o persoana: cancer colorectal, cancer pancreas, melanom, cancer de prostată.

Tipuri de cancer mamar

Carcinom ductal invaziv (CDI)

Carcinomul ductal invaziv este cel mai comun tip de cancer de sân întâlnit la femei. Acesta se dezvoltă în celulele care căptușesc canalele galactofore ale sânului și poate să invadeze țesuturile din jur. De obicei, nu provoacă simptome în stadiile incipiente, ceea ce face dificilă depistarea sa precoce. Pe măsură ce boala progresează, pot apărea modificări la nivelul formei sau dimensiunii sânului, senzație de masă palpabilă sau dureroasă în zona sânului afectat.

Tratamentul pentru carcinomul ductal invaziv poate include o combinație de intervenții chirurgicale, chimioterapie, radioterapie și terapie hormonală, în funcție de stadiul și caracteristicile specifice ale tumorii. Este important ca pacientele diagnosticate cu acest tip de cancer să beneficieze de un plan individualizat de tratament în colaborare cu echipa medicală specializată.

Carcinom lobular invaziv (CLI)

Carcinomul lobular invaziv apare atunci când celulele canceroase se formează în lobii glandulari ai sânului și invadează țesuturile din jur. Acest tip de cancer poate fi mai puțin frecvent decât carcinomul ductal invaziv, dar prezintă propriile caracteristici distincte. De multe ori, CLI nu poate fi detectat prin examenul clinic sau mamografie, ceea ce poate întârzia diagnosticul.

Carcinomul lobular invaziv poate necesita tratament similar cu cel al carcinomului ductal invaziv, însă anumite cazuri pot necesita și terapie țintită specifică. Este important ca pacientele să fie conștiente de particularitățile acestui tip de cancer și să discute cu medicul specialist despre opțiunile de tratament disponibile.

Carcinom inflamator

Carcinomul inflamator este o formă rară și agresivă de cancer de sân. Acesta provoacă umflarea și roșeața sânului, care pot fi confundate inițial cu o infecție a pielii sau alte afecțiuni.

Tratament cancer mamar

Chirurgie cancer sân

Chirurgia pentru îndepărtarea tumorii și/sau a ganglionilor limfatici afectați (pentru detalii amănunțite – click aici – pagina noua cu tratament chirurgical)

Operația cancer de sân (cancer mamar) (sector/mastectomie) cu Prof. Dr. Jörg B. Engel la Spitalul Genesis Athens din București

Chirurgia este adesea unul dintre primele tratamente considerate în cazul cancerului mamar. Scopul acestei intervenții chirurgicale este de a îndepărta tumoarea și, uneori, ganglionii limfatici afectați din apropiere. Există mai multe tipuri de proceduri chirurgicale utilizate în tratamentul cancerului mamar, cum ar fi:

  1. Mastectomie: Aceasta implică îndepărtarea întregului sân afectat de cancer. În funcție de stadiul și caracteristicile tumorii, mastectomia poate fi totală (îndepărtarea întregului sân), simplă (îndepărtarea sânului, fără ganglioni limfatici) sau radicală (îndepărtarea sânului și a ganglionilor limfatici).
  2. Lumpectomie (sector): Cunoscută și sub numele de conservare a sânului sau tumorectomie, această procedură implică îndepărtarea doar a tumorii și o porțiune mică din țesutul sănatos din jurul acesteia.
  3. Disecția axilară (limfadenectomie axilara): Dacă există suspiciuni că celule canceroase au ajuns la nivelul ganglionilor limfatici axilari (ganglioni limfatici situați în zona subrațului), se poate efectua o disecție axilară pentru a îndepărta acești ganglioni și a verifica prezența celulelor canceroase.
  4. Tehnica ganglionului santinela în tratamentul chirurgical al cancerului de sân: Ganglionul santinela este primul ganglion limfatic către care se îndreaptă celulele canceroase înainte de a se răspândi în alte părți ale corpului. Prin identificarea și eliminarea acestui ganglion, putem evalua gradul de răspândire a cancerului și putem lua decizii importante în ceea ce privește tratamentul ulterior. Tehnica ganglionului santinelă este considerată revoluționară în domeniul tratamentului cancerului mamar, deoarece permite o intervenție chirurgicală mai precisă și mai puțin invazivă. În trecut, pacienții cu cancer mamar erau supuși unei intervenții chirurgicale radicale, în care se îndepărtau toți ganglionii limfatici din zona afectată. Aceasta putea duce la complicații post-operatorii și la un risc crescut de umflarea brațului sau de infecții. Cu toate acestea, datorită tehnicii ganglionului santinelă, putem identifica și elimina doar ganglionul cel mai probabil afectat de celulele canceroase, reducând astfel riscul complicațiilor și îmbunătățind calitatea vieții pacientelor.
  5. Reconstrucția plastică a sânului este o procedură chirurgicală care are loc după tratamentul chirurgical al cancerului de sân. Aceasta este o opțiune importantă pentru femeile care au suferit o mastectomie și doresc să-și recapete forma și aspectul natural al sânului.   Există mai multe metode de reconstrucție plastică a sânului, iar fiecare pacientă poate alege cea mai potrivită pentru ea în funcție de preferințe personale și nevoi medicale. Una dintre cele mai comune metode este reconstrucția cu implanturi mamare. Aceasta implică plasarea unui implant în zona unde a fost îndepărtat sânul.   O altă opțiune este reconstrucția cu propriul țesut al pacientei, cunoscută sub numele de reconstrucție autologă. În această procedură, chirurgul preia țesut de la o altă parte a corpului, precum abdomenul sau spatele, și îl folosește pentru a reconstrui sânul. Această metodă oferă un rezultat mai natural și poate avea avantajul de a nu necesita înlocuirea implanturilor pe termen lung.

Radioterapia pentru distrugerea celulelor canceroase rămase după intervenția chirurgicală

Radioterapia este un tratament care utilizează radiații de înaltă energie pentru a distruge celulele canceroase rămase după intervenția chirurgicală. Aceasta poate fi administrată sub formă de radioterapie externă sau brahiterapie.

  1. Radioterapia externă: În acest caz, pacientul primește radiații dintr-o mașină special concepută, care livrează doza exactă de radiații către zona afectată (sân + axila). Tratamentul este efectuat de obicei în sesiuni zilnice timp de câteva săptămâni.
  2. Brahiterapia este o procedură specială utilizată pentru a distruge celulele canceroase după ce pacientele au suferit intervenții chirurgicale pentru tratarea cancerului de sân. Această tehnologie inovatoare implică plasarea unor surse radioactive direct în zona afectată a sânului, ceea ce permite administrarea unei doze ridicate de radiații către tumora rămasă sau potențialul risc de recidivă.   Această metodă are avantaje semnificative față de radioterapia externă tradițională, deoarece permite o administrare precisă și localizată a radiațiilor, minimizând astfel daunele aduse țesuturilor sănătoase din jurul tumorii. De asemenea, brahiterapia are un timp de tratament mai scurt și poate reduce semnificativ efectele secundare asociate cu terapia radiologică.  Procedura se desfășoară sub anestezie generală sau locală și durează aproximativ 15-30 de minute. Odată ce sursele radioactive sunt plasate în sân, acestea emit radiații care distrug celulele canceroase într-un interval de timp determinat. După terminarea sesiunii de brahiterapie, sursele radioactive sunt eliminate din corpul pacientului.  Este important de menționat că brahiterapia nu este potrivită pentru toate femeile cu cancer de sân și este recomandată în funcție de stadiul și caracteristicile specifice ale tumorii.

Factori de prognostic și factori predictivi

Cauzele apariției cancerului de sân nu sunt cunoscute cu exactitate, însă au fost identificați mai mulți factori de risc asociați apariției bolii. Trebuie neapărat avut în vedere faptul că prezenţa unui factor de risc determină o creştere a posibilității de apariţie a cancerului, însă nu înseamnă că boala va apărea cu certitudine. Și reciproca: absența unui factor de risc NU este o garanție că boala nu poate să apară.

Primul factor de risc este, desigur, genul, femeile fiind afectate într-o proporție incomparabil mai mare decât bărbații. Ceilalți factori de risc se referă la:

Totul depinde de tratamentul modern care este din ce în ce mai individualizat luând în considerare factorii de risc al fiecărei paciente dar și caracteristicile biologice ale tumorii.

Factori consacrați:

  • Stadiul bolii, vârsta, starea menopauzei, gradul de diferențiere tumorala (G), tipul histologic al tumorii;
  • Receptori de estrogen, progesteron, starea receptorului HER2, Ki67
  • în situaţii neclare, în cazul tumorilor cu receptori hormonali pozitivi dar HER2 negativ, se recomanda analize genetice (Endopredict®, MammaPrint®, Oncotype-DX® sau Prosigna®)
  • Vârstă: riscul de a dezvolta cancer de sân crește pe măsura înaintării în vârstă, majoritatea cancerelor fiind diagnosticate la femei cu vârste peste 50 de ani;
  • Istoricul familial și genetic: o istorie familială de cancer de sân, în special în rândul rudelor de gradul întâi (mamă, soră, fiică), poate crește riscul de îmbolnăvire. Este de subliniat faptul că mutațiile moștentite ale genelor BRCA 1 și BRCA 2 sunt asociate cu un risc crescut de cancer de sân.
  • Genetica personală: antecedentele personale de cancer de sân sau alte afecțiuni mamare precum hiperplazia atipică sau lobulară, sunt de asemenea considerate factori de risc;
  • Excesul de estrogen: expunerea prelungită la estrogen – fie din cauza menstrelor timpurii (înaintea vârstei de 12 ani), menopauzei tardive, utilizării terapiei hormonale sau a altor condiții medicale – poate crește riscul;
  • Factori legați de reproducție: absența sarcinilor și nașterea primului copil la o vârstă mai înaintată;
  • Terapia hormonală: utilizarea prelungită a anumitor tipuri de terapie hormonală postmenopauză;
  • Expunerea la radiații: expunerea la doze mari de radiații, în special în zona pieptului, în timpul copilăriei și adolescenței;
  • Obezitatea: excesul de greutate, în special după menopauză, este asociat cu un risc mai crescut de cancer de sân deoarece țesutul adipos produce estrogen;
  • Factori de mediu: anumite substanțe chimice  și expunerea la substanțe toxice este posibil să crească riscul de cancer la sân, dar cercetările pe această temă sunt în continuare în desfășurare;

Alți factori posibili (încă nu există un standard):

  • Celulele tumorale din măduva osoasa, celulele tumorale circulante sau ADN-ul tumoral din sângele periferic.

Prevenția cancerului mamar

Tamoxifenul, chiar și în doză de 5 mg/zi timp de 3 ani, reduce cu aproximativ 50% incidența evenimentelor de cancer de sân în grupurile de risc.

Raloxifenul are un efect puțin mai mic în menopauză.

Exemestanul în menopauză reduce incidența cancerului de sân cu o aproximativ 65%. O reducere a mortalității nu a fost încă dovedită.

Autoexaminarea lunară a sânilor pentru depistarea precoce a modificărilor suspecte.

Autoexaminarea lunară a sânilor este un pas important în prevenirea și detectarea precoce a cancerului mamar. Femeile ar trebui să-și examineze regulat sânii, în special după vârsta de 20 de ani. Este recomandat ca autoexaminarea să fie efectuată în fiecare lună, de preferat după menstruație. În timpul acestei examinări, trebuie să acordăm atenție oricăror schimbări la nivelul sânilor sau axilelor, cum ar fi noduli sau umflaturi noi, modificări ale texturii pielii sau secreții anormale din sfarcuri. Dacă observăm astfel de schimbări suspecte, este esențial să consultăm imediat un medic specialist pentru o evaluare mai detaliată.

Menținerea unei greutăți sănătoase și adoptarea unui stil de viață activ.

În ceea ce privește abordarea prevenției cancerului mamar, se disting două categorii: cea a femeilor care au un risc mediu de îmbolnăvire, și cea a femeilor cu un risc ridicat.

Primei categorii i se recomandă în primul rând schimbarea stilului de viață, asta însemnând obținerea și menținerea unei greutăți sănătoase, alegând o dietă echilibrată, de preferință cea mediteraneană, concentrată pe consumul de legume, fructe, cereale integrale, leguminoase, nuci și grăsimi sănătoase (ulei de măsline, pește).  Este important să fie limitat consumul de alcool la cel mult un pahar pe zi, deși cel mai bine este să fie total exclus. Concomitent cu dieta se recomandă mișcare fizică, cel puțin 30 de minute pe zi, de cel puțin trei ori pe săptămână. Un alt aspect important al prevenției îl reprezintă limitarea terapiei hormonale postmenopauză, cu utilizarea celei mai mici doze posibile, pentru cea mai scurtă perioadă de timp. 

Alte măsuri de Prevenție a cancerului de sân 

Alte măsuri de prevenție includ efectuarea regulată a examenelor clinice și testelor screening (mamografie, ecografie mamară), care, de asemenea, pot depista cancerul de sân în stadii incipiente. Cea mai des utilizată metodă de examinare imagistică a sânului la femeile tinere, până la 40 de ani, este ecografia mamară, după această vârstă fiind recomandată mamografia. Investigația este indicată anual, ca parte a controlului de rutină pentru diagnosticarea cancerului de sân. După vârsta de 40 de ani, investigația de primă intenţie este mamografia, pentru depistarea focarelor de micro calcificări, urmată de ecografie.

În cazul femeilor care prezintă un risc ridicat de cancer mamar (cu istoric familial și genetic de cancer de sân ori existența unei afecțiuni pre canceroase), măsurilor amintite li se adaugă și altele, mai specifice, cum ar fi de exemplu administrarea unor medicamente care blochează estrogenul (chimioprevenție) sau chirurgia preventivă (mastectomie profilactică și ovarectomie profilactică).

Limitarea consumului de alcool și renunțarea la fumat.

Consumul excesiv de alcool și fumatul sunt factori care pot crește riscul dezvoltării cancerului mamar. Prin urmare, este important să fim conștienți de cantitatea de alcool pe care o consumăm și să încercăm să o limităm.

Urmărirea cancerului mamar

Consultații medicale regulate pentru monitorizarea stadiului și evoluției bolii

Monitorizarea/Urmărirea evoluției bolii după operație (cancer mamar) realizată de Prof. Dr. Jörg B. Engel la Spitalul Genesis Athens din București

Odată ce ati fost diagnosticata cu cancer mamar, este esențial să urmați un program de consultații medicale regulate pentru a monitoriza stadiul și evoluția bolii. Aceste consultații vor fi efectuate de către medicul oncolog sau chirurgul oncologic care va tratează. În timpul acestor vizite, medicul va examina sânul afectat și va discuta cu dumneavoastră despre eventualele simptome noi sau schimbări în starea generală de sănătate.

De asemenea, în cadrul acestor consultații se pot efectua teste suplimentare, cum ar fi analizele de sânge pentru monitorizarea markerilor tumorali specifici cancerului mamar. Acești markeri pot oferi informații importante despre evoluția bolii și răspunsul la tratament. Este important să înțelegeți că aceste teste nu sunt suficiente pentru a stabili un diagnostic precis, dar pot oferi indicii utile în evaluarea progresului tratamentului.

Mamografie anuală sau la intervale recomandate de medic

Mamografia este o examinare imagistică folosită pentru depistarea precoce a cancerului mamar. Ea poate ajuta la identificarea leziunilor suspecte chiar înainte ca acestea să devină palpabile sau să provoace simptome evidente. De obicei, mamografia se realizează anual sau la intervale recomandate de medic, în funcție de factorii de risc și istoricul personal.

Această investigație se bazează pe utilizarea razelor X pentru a obține imagini detaliate ale sânilor. Este posibil să fie nevoie de compresie ușoară a sânului pentru a asigura o imagine cât mai clară. Deși poate fi inconfortabil pentru unele femei, mamografia reprezintă o metodă eficientă și sigură de depistare a cancerului mamar în stadiile incipiente.

Examinare clinică a sânilor și a ganglionilor limfatici axilari

Examinarea clinică a sânilor și a ganglionilor limfatici axilari este un alt aspect important al urmăriri cancerului mamar.

Cancer mamar – concluzii

În concluzie, cancerul mamar este o afecțiune gravă care poate afecta viața multor femei. Este important să fim conștienți de semnele și simptomele sale, precum și de metodele de diagnosticare și tratament disponibile. Prin identificarea timpurie a bolii și prin urmarea unui plan de tratament adecvat, șansele de supraviețuire pot fi îmbunătățite semnificativ.

Pentru a preveni apariția cancerului mamar, este esențial să adoptăm un stil de viață sănătos, care include o alimentație echilibrată, exerciții fizice regulate și evitarea factorilor de risc cunoscuți. De asemenea, este recomandat să efectuăm controale medicale periodice și să ne autoexaminăm sânii în mod regulat pentru a depista eventuale modificări sau noduli suspecte.

Dacă sunteți preocupată cu privire la riscul dezvoltării cancerului mamar sau aveți întrebări suplimentare despre această afecțiune, nu ezitați să consultați un medic specialist în domeniu. Este important să vă informați corect și să acordați atenție propriei sănătăți.

Potrivit ultimelor date publicate de Institutul Național pentru Sănătate Publică, în anul 2020 cancerul de sân a reprezentat a treia cea mai întâlnită formă de cancer în România, cu peste 12.000 de cazuri noi. De asemenea, cel mai recent sondaj Eurostat arată că România rămâne, din păcate, pe ultimul loc în Uniunea Europeană din punct de vedere al screening-ului pentru cancerul de sân.

Întrebări frecvente despre cancerul mamar:

Care sunt factorii de risc pentru cancerul mamar?

Există mai mulți factori care pot crește riscul dezvoltării cancerului mamar, cum ar fi vârsta înaintată, istoricul familial de cancer mamar, mutațiile genetice BRCA1 și BRCA2, expunerea la radiații sau utilizarea terapiei hormonale.

Cum pot să-mi verific singură sânii pentru a depista eventuale modificări?

Autoexaminarea sânilor poate fi efectuată lunar și constă în palparea atentă a sânilor și a zonei din jurul lor în căutarea unor noduli sau modificări ale texturii pielii.

La ce vârstă trebuie să încep să fac mamografie?

Recomandările medicilor variază, dar de obicei se recomandă ca femeile să înceapă să facă mamografie anual după vârsta de 40 de ani sau mai devreme dacă au factori de risc crescut.

Care sunt opțiunile de tratament pentru cancerul mamar?

Opțiunile de tratament includ chirurgia pentru îndepărtarea tumorii, radioterapia, chimioterapia și terapia hormonală. Planul de tratament va depinde de stadiul bolii și de caracteristicile individuale ale pacientului.

Pot supraviețui cancerului mamar?

Cu diagnosticare precoce și tratament adecvat, mulți pacienți cu cancer mamar pot fi vindecați. Este important să urmați planul de tratament recomandat și să aveți urmați controale medicale regulate pentru a monitoriza starea dumneavoastră.